Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” Miroslava îşi află începutul în Institutul de Educaţie pentru Fiii de Nobili deschis la Miroslava la 24 octombrie 1831, în palatul marelui boier moldovean, Vasile Beldiman, situat pe un „deal romantic”, aşa cum îl prezintă în cartea sa, „Tainele inimii”, unul dintre elevii primei promoţii, Mihail Kogălniceanu.
Suntem îndreptăţiţi să susţinem că în acest institut îşi găseşte originea învăţământul agricol din Moldova, întrucât printre obiectele ce se predau aici la mare cinste, având în vedere că elevii erau toţi fii de mari moşieri, era Istoria Naturală care grupa plantele şi le studia după sistemul agronomic filotehnic şi nu după cel propus de biologie.
După ce în 1834 absolvenţii primei promoţii pleacă împreună cu profesorii lor francezi să-şi continue studiile la Paris, aici la Miroslava ia fiinţă în 1865 Stabilimentul Sericicol „M. Vitlimescu” ce va funcţiona în chiliile din curtea Mănăstirii Galata.
Scopul stabilimentului era acela de a pregăti lucrători pentru creşterea sistematică a viermilor de mătase. Pregătirea deosebită a elevilor, priceperea de care ei au dat dovadă în execuţia acestei munci nu rămâne fără ecou. Astfel, în 1867, când şcoala se prezintă cu produsele ei la Expoziţia Universală de la Paris primeşte medalia de bronz. Tot în acest an, 1867, şi tot aici, la 15 septembrie ia fiinţă Şcoala de Agricultură de la Galata Miroslavei, cu o fermă de 300 pogoane pe moşia Miroslavei. Este prima şcoală agricolă medie de stat din Moldova şi a doua (după Pantelimon) din ţară. Iniţiatorul şi organizatorul ei a fost savantul agronom Ion Ionescu de la Brad, profesor de agronomie de la Academia Mihăileană din Iaşi.
Scopul şcolii era acela de a forma specialişti în domeniul agricol, care să înlăture sistemul anacronic existent în agricultura românească şi să încerce aici, experimental, realizarea unei agriculturi intensive şi eficiente. Pe lângă ferma model ce cuprindea 11 sectoare cum ar fi cultură mare, furaje, zootehnie, pepiniere, livadă, grădinărie, horticultură, plantaţie de duzi, vie, prisacă, grădină botanică, şcoala avea şi două ateliere în care se fabricau unelte agricole şi se executau lucrări de reparaţii. Directorul şcolii, Gheorghe Drăghici, utiliza în scopuri educativ-formative culturi comparative, realiza o gamă largă de soiuri de cereale şi se preocupa foarte mult de selecţionarea acestora, aşa încât la Concursul Naţional de Producţii Agricole din 1869 Şcoala Agricolă de la Miroslava obţine o medalie de argint pentru grâu roşu de toamnă, două de bronz pentru porumb şi orz şi o menţiune pentru fasole.
În 1895, după ce Şcoala de Agricultură se desfiinţează, se redeschide aici şcoala de sericicultură, iniţiată în 1865 de „M. Vitlimescu”, de data aceasta cu o programă şcolară mult îmbogăţită, elevii fiind instruiţi nu numai în domeniul strict al creşterii viermilor de mătase şi extragerii şi prelucrării firelor de borangic, ci şi în arta ţesătoriei şi a cusăturilor artistice realizate cu acestea. Elevii mai primeau şi noţiuni sumare de economie domestică, ortografie, igienă şi desen pentru brodat.
Această instituţie de învăţământ este cunoscută sub numele de Şcoala de Sericicultură „Vitlimescu – Mironeanu” şi a jucat un rol deosebit de important prin structura ei la dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic şi s-a remarcat printre şcolile particulare cele mai armonios constituite în ceea ce priveşte îmbinarea elementului educativ cu cel instructiv şi practic.
În 1900 şcoala de sericicultură se prezintă din nou la Expoziţia Universală de la Paris şi primeşte şi de această dată bronz pentru „coconi şi fire de mătase naturală”.
În 1918, principesa Olga Sturdza, preşedinta Societăţii Ocrotirii orfanilor de război, înfiinţează în fostul palat Vasile Beldiman, acum proprietatea sa, un orfelinat a cărui şcoală capătă în 1919 un profil agricol profesional.
În 1923, Şcoala Agricolă Miroslava primeşte la Expoziţia Agricolă a României medalia de aur pentru pomi şi viţe altoite, cât şi medalii de bronz şi de argint pentru creşterea animalelor. După 7 ani, în 1930, la expoziţia naţională organizată de Ministerul Agriculturii, Şcoala Agricolă de la Miroslava câştigă o a doua medalie de aur pentru oile ţigăi crescute aici. În 1937 la 1 februarie, paralel cu Şcoala Agricolă se deschide şi Şcoala Superioară de Agricultură – curs scurt la care se înscriu agricultori din toate regiunile ţării pentru a fi iniţiaţi în principalele elemente ale profesiei de lucrător al pământului.
Între 1934 şi 1940 Şcoala Agricolă de la Miroslava se distinge printr-o fermă model cu numeroase sectoare de producţie în care se aplică cea mai avansată tehnică economică a vremii. În 1946, Olga Sturdza donează statului palatul, terenul agricol (peste 20 de ha), parcurile şi toate dependinţele, devenind astfel proprietatea şcolii agricole. În august 1948, ca urmare a reformei învăţământului, Şcoala Agricolă va fi organizată după alte principii şi se va numi Şcoala Profesională Agricolă, care şi-a desfăşurat activitatea până în 1974, când, la 1 septembrie, ia fiinţă Liceul Agricol Miroslava, ce va avea în primul an următoarele profiluri: zootehnie, îmbunătăţiri funciare, cadastru şi construcţii agricole, rămânând apoi doar zootehnie, la care se va adăuga în 1978 şi profilul veterinar. În perioada 1974-1990, Liceul Agroindustrial Miroslava realizează mari succese în pregătirea elevilor, evidenţiindu-se ca şcoala cu cel mai mare număr de elevi reuşiţi în învăţământul superior din toate liceele agricole din Moldoova şi chiar din ţară.
În 1981, când liceul sărbătoreşte 150 de ani de activitate, primeşte de la Ministerul Învăţământului suma de 4000000 lei pentru refacerea palatului, pentru crearea de cabinete şi laboratoare. În palatul familiei Sturdza renovat din iniţiativa şi prin strădania directorului Cerchez Nicolae, profesorul Bunea Dumitru realizează un muzeu agricol etnografic şi al evoluţiei învăţământului agricol la Miroslava, muzeu demn de invidiat pentru bogăţia exponatelor sale, fiind considerat cel mai mare muzeu etnografic şcolar din România. Se construieşte un cămin pentru elevii interni, se înfiinţează cabinete de biologie, fizică, chimie, limba română şi limbi străine după ultimele cerinţe ale didacticii vremii.
În martie 1990, Liceul Agroindustrial Miroslava primeşte denumirea de Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu”, după numele celui mai merituos elev din prima promoţie de absolvenţi ai şcolii (1834). Format din liceu şi şcoală de arte şi meserii, aşezământul de învăţământ de la Miroslava şi-a îmbogăţit mereu profilurile. În prezent, şcoala oferă următoarele specializări: tehnician veterinar, tehnician în activităţi economice, tehnician în zootehnie, tehnician în agricultură, tehnician în industria alimentară, tehnician în analize de produse alimentare, tehnician în întreţinere şi reparaţii, tehnician agronom la Liceu şi Şcoala de Arte şi Meserii.
Deşi şcoala era lipsită practic de terenuri agricole în 1994, directorul prof. dr. Cerchez Nicolae şi directorul adjunct prof. Bunea Dumitru reînfiinţează ferma didactică „Olga M. Sturdza”, ca dovadă a necesităţii acestui instrument didactic major şi concomitent în semn de recunoştinţă pentru aceea care a fost ocrotitoarea pruncilor orfani ai celor căzuţi în războiul pentru făurirea României Mari.
După insistenţe îndelungate, în 14 mai 1996 directorul Bunea Dumitru, cu susţinerea activă a întregului colectiv didactic, obţine HG nr.360 prin care şcoala primeşte în folosinţă, pentru nevoile fermei didactice, 107ha teren; din 2004 suprafaţa de 50 ha intră în proprietatea şcolii.
Astăzi şcoala se află pe locul doi în România după mărimea suprafeţei agricole a fermei sale didactice şi are şi o puternică fermă zootehnică cu o bogată colecţie animalieră pentru instruirea elevilor.
În 1999, școala este selecționată și integrată cu programul “Ferma secolului XXI” în proiectul “Educatia 2000+”, acționând pentru accelerarea Reformei Învățământului și pentru consolidarea statului școlii în sistemul de învățământ românesc.
În 2000, Liceul Tehnologic Agricol “Mihail Kogălniceanu”, unitate reprezentativă a învățământului ieșean, derulează un vast program în 81 de comune ale județului Iași pentru promovarea conceptelor de “fermă”, “fermieri”, pentru emanciparea și aducerea agricultorului român la un autentic profesionalism agricol, corespunzător secolului XXI și pentru formarea unei economii agricole competitive în lumea satului românesc.
Anii 2000 și 2001 marchează instituția noastră prin finalizarea selecționării unui nou lot de circa 20 absolvenți și trimiterea lor la specializare în Danemarca. Continuarea programului de pregătire a fermei zootehnice, model pe Moldova, realizată în parteneriat cu Asociația Fermierilor Danezi și Colegiul Boris din Danemarca.
În 2001 are loc finalizarea eforturilor școlii de a se încadra în programul “PHARE – VET”, permițând ulterior modernizarea spațiilor școlare și dezvoltarea a noi specializări, fiecare cu laboratoare proprii.
În anul 2004, școala obține titlul de proprietate pe 50 ha teren și astfel, ferma didactică Principesa “Olga M. Sturdza” are structura complexă pentru instruirea productivă a elevilor.
În anul 2009, Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” împreună cu SREP – Romanian Society for Lifelong Learning desfășoară activități în cadrul proiectului PETIT: Parental Education Together with IT – Support for the New Generation. Obiectivul general al proiectului este de a oferi părinților defavorizați din punct de vedere educațional posibilitatea de a deveni părinți responsabili, îmbunătățindu-le abilitățile, cunoștințele și abilitățile necesare în mediul familial.
În anul 2011, au loc schimburi de bună practică între instituţiile din România și Republica Moldova prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova.
În anul 2013, elevii liceului reprezintă instituția în cadrul Competiției Europene ”Company of the year, 2013” – Faza Europeană, desfășurată la Riga – Letonia.
În anul 2015, elevii instituției noastre primesc premiul III în cadrul Concursului pentru Proiecte de Mediu ”Fii tânăr, fii verde” – Etapa Națională.
În anul 2016, instituția noastră intră în hub-ul național „Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii”, alături de 8 licee agricole și ONG-uri precum Fundaţia World Vision România, Junior Achievement România (JAR), Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare din România (CEED) şi Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), cu sprijinul Romanian-American Foundation. Scopul constituirii hub-ului este de a spriji liceele agricole prin programe educaționale relevante pentru economia locală, care să pună accentul pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători mici și 17 mijlocii din agricultură, prin oferirea de oportunități de învățare din practică și în strânsă cooperare cu comunitatea locală.
Tot în anul 2016 s-a derulat proiectul Erasmus Using ICT In Music Education (Utilizarea Tehnologiilor informationale în Educaţia muzicală) Erasmus+KA – 2016-1-TR01-KA204-034579. Scopul proiectului “ICT in Music Education” a fost de a asigura învățarea tehnologică și povestirea digitală în educația muzicală. În acest scop, am ales să construim un parteneriat bazat pe diversitatea și complementaritatea partenerilor europeni implicați direct în acest proiect, cu țări precum Turcia.
În anul 2017 au început activitățile specifice proiectului Erasmus+ „Mobile applications to ease learning for students”- KA219 Cod proiect:2017-1-RO01-KA219-037187, scopul proiectului este de a oferi cadrele necesare profesorilor și studenților să colaboreze, să împărtășească idei și bune practici și să învețe cum să dezvolte aplicații mobile.
Tot în anul 2017 a început derularea Proiectului Național privind Învățământul Secundar (ROSE) – ”VREAU, POT, REUSESC!”, acord de grant SGL/ R1 /188/ 27.06.2017. Prin acest proiect se dorește creșterea motivației elevilor de la Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu în vederea finalizării liceului și conștientizarea importanței educației prin activitați remediale, de consiliere și extracuriculare în scopul reducerii abandonului școlar pentru întreg ciclul liceal, creșterii ratei de absolvire a liceului și creșterii participării și promovării examenului de bacalaureat.
În 2018, Excelența Sa Hans KLEMM , Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România și Phillip HENDERSON, Președintele Consiliului de Administrație al RAF vizitează instituția noastră în cadrul Competiției Innovation Day, un eveniment educațional organizat împreună cu Fundația Junior Achievement România.
În anul 2019, instituția noastră primește titlul de Școala Antreprenorială, 2019 în cadrul Finalei Naționale Company of the year, competiție organizată de Fundația Junior Achievement România.
Tot în anul 2019, 14 de elevi de clasa a X-a au ocazia să cunoască și să învețe să folosească cele mai noi tehnologii din domeniul creșterii animalelor la cel mai mare și mai modern liceu agricol din Danemarca -Green Academy Aarhus. Proiectul intitulat ”Formare inițială în context european pentru viitorii fermieri români” este inițiativa Fundației WorldSkills România și beneficiază de un sprijin financiar de 305.986 EUR prin Programul Erasmus+, acțiunea cheie 1, pentru proiecte de mobilitate în domeniul VET.
În 2020, în ședința Guvernului din data de 9 iulie a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea susținerii financiare a 57 licee tehnologice cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, printre care și Liceul Tehnologic Agricol “Mihail Kogălniceanu”. În vederea relansării învățământului liceal agricol, MADR vizează și îmbunătățirea calității procesului de învățământ printre care: susținerea înființării de noi specializări/calificări profesionale care să fie în concordanță cu noile cerințe ale agriculturii moderne, fundamentarea cifrei anuale de școlarizare, îmbunătățirea structurii organizatorice a liceelor, perfecționarea cadrelor didactice de specialitate, reactualizarea manualelor școlare, organizarea stagiilor de practică funcție de cerințele și opțiunile elevilor și ale angajatorului, precum și promovarea învățământului dual.